luni, 15 februarie 2016

Cum am început eu să citesc? # Cristina



Îmi amintesc cu mare drag când am luat prima carte în mână, convinsă fiind, că nu o să o termin. Nu mă vedeam în stare să citesc o carte de trei sute de pagini.


 Era o zi obişnuită de şcoală. Eu împreună cu cea mai bună prietenă  ne-am dus în bibliotecă pentru a ne mânca îngheţatele liniştite, eram convinse că dacă ne vedeau colegii voiau şi ei din îngheţatele noastre.


Prietena mea stătea pe scaun, iar eu îmi plimbam degetele peste carţile aranjate frumos în rafturi. La un moment dat ma opresc. Mi-a sărit o carte în ochi şi o scot din raft. Mi-a plăcut îngrozitor de mult coperta, desigur că atunci nu eram atrasă de altceva. Şi am luat-o fără ca bibliotecara să ştie, bineînţeles, care nu venise în acea zi la şcoală. Am luat cartea cu mine şi am pus-o în ghiozdan.


  Când am ajuns acasă, m-am pus în pat foarte bucuroasă că sunt dispusă să citesc o carte cap-coadă. Chiar dacă în sufletul meu eram convinsă că n-am s-o termin deoarece mă voi plictisi foarte repede.  Şi aşa încep eu să citesc prima pagină, a doua, a treia şi aşa mai departe până termin primul capitol. Deja nu mai ţineam evidenţa dacă mai am mult din ea, câte pagini am citit, câte capitole mai am. Am început să mă las fermecată de acea carte.


De multe ori adormeam cu cartea în mână, dar a doua zi continuam iar.  Iar când am văzut că sunt la ultimul capitol m-a apucat un val de tristeţe, care mi-a trecut foarte repede că mi-am luat o a doua carte de la biblioteca şcolii. Dar de această dată cu ştirea bibliotecarei. Şi aşa am continuat până în ziua de azi.



La început am citit numai de la biblioteca, dar după un timp, profesoara mea dragă de limba engleză m-a întrebat dacă nu sunt interesată de cărţi romantice, iar de atunci mi-a dat şi ea să citesc din cărţile ei. După un timp am devenit înnebunită de Sandra Brown şi de operele sale. Atunci am început să îmi strâng bănuţi pentru a-mi face propria bibliotecă.


  Aşa am prins drag de carte. Acum aş da orice ca să am cărţile care mă atrag. Niciodată nu voi uita prima carte citită de mine "Cuore - Inimă de copil" .


#Cristina

11 comentarii:

  1. Foarte interesant începutul tău în lumea cărților, Cristina și mă bucur ca datorită acestui început ești pasionată de cărți, cum zici tu: "îngrozitor de mult" . :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte frumos începutul. Nu te lăsa niciodată ,nu ai nimic de pierdut.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce de încurajări, Cristina. :) The sky is the limita, depinde doar de tine. Asteptati cu nerăbdare și viitoarele tale recenzii. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Frumos inceput, mult succes in continuare :D

    RăspundețiȘtergere